Transport gratuit in RO
Pentru comenzi mai mari de 250 Lei
Transport gratuit in RO
Pentru comenzi mai mari de 250 Lei

Alergiile

11
octombrie

Boli care se agraveaza toamna IV

- Alergiile - 


Fie ca vorbim despre mucegai, prezent nu doar in casa, ci si in zonele umede din exterior, sau acarienii (animale microscopice parazite) din praf, carora le priesc mediile calde si umede, factorul comun favorizant este acest anotimp. In primul caz, zilele reci, innorate si ploioase de toamna sunt un mediu propice aparitiei mucegaiului, in timp ce, in al doilea, aceleasi caraceristici termice exterioare fac necesara pornirea caloriferelor/sobelor, permitand astfel raspandirea acarienilor in toata casa: in lenejeriile de pat si in covoare, pe mobila etc. In plus fata de acesti factori principali, alergiile din acest sezon mai pot fi provocate de particulele din parul si pielea unor animale, de proteinele din unele alimente, de anumite metale sau de latex, sucul laptos secretat de anumite plante. Mai precis, este posibil ca organismul sa aiba reactii exagerate (alergice) cand stam in preajma unor animale, cand simte proteine si histamine (compusi organici cu actiune vasodilatatoare) din oua, soia, grau, alune, nuci, lapte de vaca sau crustacee care nu ii fac bine, cand respinge, de pilda, nichelul (oxidat), metal aflat in componenta multor accesorii si bijuterii, ori cobaltul, prezent in caramida, ciment si sticla, sau la contactul cu manusi, bratari sau prezervative care contin latex natural: cauciuc. Prin urmare, alergiile (din grecescul αλλεργια – reactie diferita) sunt reactii nefiresti ale organismului la anumite substante, cu care interactioneaza prin inhalare, ingerare sau contact cu pielea si pe care le simte ca fiind straine. Daunatoare. In consecinta, actioneaza impotriva lor prin declansarea unui raspuns imun. Este metoda organismului de a se proteja prin producerea de anticorpi, care incearca sa indeparteze sau sa distruga orice corp strain, cat si propriile celule bonave. Mai precizam ca nu ne ocupam acum de alte tipuri, cum sunt alergia la medicamente (ex.: penicilina si sulfamide), la polen („febra fanului”) si la veninul insectelor (ex.: albina, viespea sau unele specii de furnici), ale caror caracteristici se vor regasi, partial, in mecanismul de aparare al organismului si in simptomatologie.

In functie de cauzele care au dus la aparitia lor si de zona de contact cu factorul perturbator, alergiile, de contact sau alimentare, se pot manifesta, mai intai prin sensibilizare, apoi clinic, la nivelul diferitelor organe si sisteme sau la nivelul organismului in totalitatea lui, in cazul in care substanta care produce alergia ajunge in sange.

Simptomele locale se manifesta, de obicei, in zona in care alergenul a intrat in contact cu organismul si cuprind:
– stranut, mancarimi si scurgeri nazale, nas infundat si dificultati in respiratie, pana la rinita alergica – la nivelul membranelor mucoase ale tractului respirator;
– piele uscata, rosie si crapata, mancarimi, iritatii si eruptii cutanate (urticarii) – la baza pielii;
– umflare, inrosire, mancarime si lacrimare – la nivelul membranelor mucoase ale ochilor;
– crampe stomacale, varsaturi si diaree – la nivelul tractului gastro-intestinal.

Simptomele generale, severe, mai putin frecvente, includ senzatie de apasare in piept, crampe abdominale, dificultati de respiratie, astm bronsic, scaderea tensiunii arteriale, pierderea cunostintei, mergand pana la soc anafilactic, ceea ce reprezinta, indiscutabil, o urgenta medicala. In unele cazuri, persoanele alergice sunt vulnerabile si predispuse la infectii virale, dificil de tratat, la migrene, polipi nazali, sinuzita sau infectii ale urechilor si plamanilor.

Alergiile se pot transmite genetic, fiind prezente toata viata, sau pot sa apara la maturitate (la 30 de ani, la 50 de ani), ca reactie, cum spuneam, la acarienii din praf, chiar daca organismul nu a dat semne de disconfort la acest stimul in copilarie sau in adolescenta. Pe de alta parte, alergia alimentara, care nu trebuie confundata cu intoleranta la unele alimente sau cu intoxicatia alimentara, poate sa apara inca de la varste fragede, cand sistemul digestiv si imunitar sunt inca in formare. Totodata, in timp, ea poate sa dispara. In toate situatiile, medicul alergolog depisteaza, prin examen fizic, intrebari despre obiceiurile alimentare, teste cutanate si sanguine (serologice), diagnosticheaza si indica tratamentul. Un studiu din 2019, realizat in SUA, cu ajutorul a 40 000 de voluntari si mentionat de MedLife, a relevat ca 48% dintre adulti dezvolta, in timpul vietii, o forma de alergie. Totodata, 2 din 10 subiecti aveau alergie la unele alimente. De aici si necesitatea autocunoasterii in acest sens.

Alergiile nu se vindeca. In schimb, pot fi prevenite si ameliorate prin administrarea de medicamente (ex.: antihistaminice, imunomodulatori, spray-uri nazale corticosteroide), pe care si noi vi le putem elibera asa cum v-au fost prescrise. Metoda pe termen lung in tratarea alergiilor severe consta in administrarea unor cantitati controlate de extracte de alergeni sub forma de picaturi/tablete sau injectii, astfel incat organismul sa dezvolte toleranta la acestia si sa nu mai fie hiper protector. Vorbim, astfel, despre vaccinare antialergica. Sau imunoterapie. In celalalt sens, desigur ca principala metoda de prevenire o reprezinta evitarea contactului cu substanta la care suntem alergici, depistata in urma testelor amintite. In aceasta directie se contureaza, ca de obicei, si sfatul nostru privitor la afectiunea in cauza.

Alergiile au ciudateniile lor, care cuprind apa, soarele si pisica:
– Apa. Organismul uman este de la 45 la 75% apa, dar exista oameni alergici la ea. Care se umplu de bubite cand se ating de apa si pentru care imbaiatul nu este decat o suferinta. Cazurile de aquagenic urticaria sunt rare si reprezinta, inca, o enigma pentru medicina.
– Soarele. Cazuri rare sunt si de la soare, ca reactii eruptive (ex.: eruptia polimorfa) la lumina ultravioleta, nepericuloase, dar dureroase.
– Pisica. Stim cu totii ca exista pisici fara blana, „adoptate”, in parte, de cei asa-zis alergici la parul de pisica. In realitate, stiinta a demonstrat ca nu parul de pisica este vinovat de alergie, ci proteina Feld1, care se gaseste in saliva si in urina pisicilor, de unde ajunge pe blana, indeosebi cand acestea se ling/se spala. Cum si cele fara blana o imprastie pe tot corpul, prin aceeasi actiune.

Alergiile sunt una dintre cele mai importante afectiuni la nivel mondial. Este concluzia Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), potrivit careia, in ultimii 40 de ani, incidenta acestora a crescut de 10 ori. Alergiile au trei forme principale de manifestare. Intalnim, mai intai, rinita alergica, prezenta indeosebi la nivelul membranelor mucoase ale tractului respirator, ale nasului si ochilor (conjunctivita alergica). Simptomele de nas infundat, scurgeri nazale si stranut fac sa poata fi confundata adesea cu raceala. Asadar, trebuie sa tinem cont ca intre cele doua exista diferente care tin de manifestari si de durata acestora. Teoretic, o raceala nu ar trebui sa dureze mai mult de 7 zile, spre deosebire de alergii. Vorbim, apoi, despre dermatita atopica. Se manifesta la nivel cutanat, prin mancarimi si piele uscata, inrosita, sensibila si patata. Este o boala cronica si care tinde sa recidiveze, asa ca trebuie prevenita si ameliorata continuu prin tratament, intrucat poate duce la iritarea severa a pielii si leziuni ale zonelor afectate. In fine, am lasat special pentru incheiere astmul alergic. Motivatia este simpla si la obiect: alergia netratata la acarienii de praf de casa – de care, conform OMS, sufera 15-25% din populatia lumii – este in stransa legatura cu dezvoltarea astmului, la fel de prezent intre bolile care se agraveaza toamna, astfel incat, ca o urmare fireasca, astmul va face subiectul prezentarii noastre de saptamana viitoare.