Transport gratuit in RO
Pentru comenzi mai mari de 250 Lei
Transport gratuit in RO
Pentru comenzi mai mari de 250 Lei

Tulburarea afectiva sezoniera

22
noiembrie
BOLI CARE SE AGRAVEAZA TOAMNA (IX)
TULBURAREA AFECTIVA SEZONIERA

 

Tulburarea afectiva sezoniera (TAS), sau, daca vreti, Seasonal Affective Disorder (SAD), este o forma a depresiei (un subtip al depresiei) care apare mai cu seama in lunile reci, la sfarsitul toamnei si iarna, o data cu scurtarea zilelor si venirea temperaturilor scazute. Din acest motiv, se mai numeste si depresie sezoniera. „Depresie de iarna”. Cauza ei specifica este inca necunoscuta, insa au fost propuse diferite etiologii. Cea mai raspandita dintre ele ia in calcul faptul ca scaderea luminii solare poate perturba ceasul intern al organismului, cu consecinte in scaderea nivelului de serotonina – substanta chimica (neurotransmitator) din creier care controleaza starea de spirit, cunoscuta si ca „hormonul fericirii”. In acelasi timp, schimbarea de anotimp poate provoca un dezechilibru al melatoninei, hormon care determina, la randul lui, starea de spirit, precum si tiparele de somn, Intrucat este secretata cand se lasa intunericul si creste treptat dorinta pentru somn. Si tot in acest anotimp incepem sa resimtim lipsa vitaminei D. Mecanismul (dezechilibrul biochimic) care genereaza astfel depresia este de aceeasi natura cu cel pe care l-am prezentat la partea a VI-a (ASTENIA) a seriei de expuneri care se va incheia cu cea de fata, astfel incat nu mai insistam aici. Cei in tema vor observa multe similitudini. Subliniem doar ca TAS se manifesta frecvent la persoanele cu varste intre 18 si 30 de ani, este mai des intalnita in randul femeilor, decat al barbatilor (cam de patru ori), dar la barbati se poate manifesta mai sever, iar suferinzii constata ca simptomele se agraveaza de-a lungul sezonului rece. In plus, conteaza istoricul familial. Simptomatologia specifica poate varia de la usoara la severa si include:

– senzatie de tristete, melancolie si vinovatie;

– senzatie de greutate in brate sau picioare;

– perioade mai lungi de somn (hipersomnie) si greutati la trezirile matinale;

– stare matinala de rau;

– pierderea energiei si senzatie de oboseala, in opozitie cu somnul prelungit;

– lentoare in gesturi si in vorbire sau, dimpotriva, agitatie, anxietate sau iritabilitate;

– modificari ale apetitului, indeosebi exces alimentar (hiperfagie – „bulimie nervoasa”), cu efect in cresterea in greutate;

– dificultati de concentrare;

– dificultati de a tolera temperaturile scazute;

– deprimare si lipsa de interes si de placere fata de activitatile normale (anhedonie), sedentarism;

– absenta stimei de sine;

– libido scazut;

– intoleranta fata de semeni;

– ganduri negre, pesimism, disperare.

Similare depresiei, simptomele TAS variaza de la persoana la persoana. Specialistii in acest domeniu spun ca „le mimeaza pe cele ale distimiei (modificare in sens depresiv a tonusului afectiv) sau chiar ale depresiei majore, cu risc de suicid la unii pacienti”. In acest punct semnificativ intervine, ca de obicei, sfatul nostru, indreptat acum spre „rezilienta”. Capacitatea de a intelege ca evenimentele nu ne sunt intotdeauna favorabile, astfel incat trebuie sa ne adaptam la diversele situatii si sa ramanem pozitivi. Aceasta capacitate-abilitate este cheia unei sanatati psihice capabile sa permita redresarea dupa evenimente si lucruri neplacute si sa asigure concentrarea si flexibilitatea in viata de zi cu zi. Sa tina in lucru mecanismele de adaptare la greu si ajutatoare in depasirea zilelor cu incertitudini. Iar rezilienta incepe cu des-intalnitul si des-amintitul indemn: „Fii activ fizic si ai grija de sanatatea ta”! Indemnul este cu atat mai valabil in acest caz, intrucat nu exista un mod anume pentru a preveni dezvoltarea TAS, insa controlul asupra starilor de spirit, apetitului si nivelului de energie creeaza cadrul pentru gestionarea simptomelor si stoparea inrautatirii lor.

Enuntam acum un element care ar putea parea surprinzator: durerea de spate poate reprezenta un semn al depresiei. Conform unui studiu tematic, depresia creste sensibilitatea la durere si, in acest fel, riscul de durere de spate. Pe de alta parte, cu cat durerea de spate este mai intensa, cu atat mai mult se acutizeaza depresia, incheind astfel o interferenta cu efecte neagative asupra organismului.

Un alt element, de data aceasta cu caracter de noutate, se refera la faptul – explicabil pentru noi toti – ca rata depresiei a crescut in ultimele luni, marcate de incertitudini personale, generate de vremurile pe care le traim. Totodata, TAS a inceput sa fie gestionata (recomandari si indrumari) si pe retelele de socializare (sau la locul de munca), ceea ce nu este un fapt de condamnat, daca o astfel de terapie de grup, necostisitoare in raport cu cele specifice, este facuta profesional.

TAS poate fi tratata eficient, prin mai multe metode:

fototerapia – terapia prin lumina, care presupune o cutie speciala (lampa) cu expunere la o lumina intensa, stralucitoare, filtrata, imitand-o pe cea naturala, cate 20 de minute pe zi, tot sezonul rece, sau simularea rasaritului de soare, efectuata in timpul somnului;

psihoterapia – terapia prin vorbire, care ajuta la alungarea gandurilor si comportamentelor negative si la gestionarea stresului;

stimularea down – cu ajutorul unui ceas cu alarma fara sunet, care trezeste corpul in mod natural, combinat cu aprinderea luminilor in dormitor, la anumite perioade de timp, pana la un anume interval inainte de trezirea de dimineata, cu efect in reglarea ceasului biologic;

ionizarea aerului – eliberarea de particule ionizate in aerul dormitorului, pentru a crea mediul natural cu ioni negativi, cunoscuti si ca „vitaminele aerului”, aceia care ne fac sa exultam pe carari de munte sau in timpul plimbarilor din parc, o terapie care si-a dovedit eficienta la 47% dintre pacienti cu TAS;

terapia farmacologica – recomandarea de antidepresive (uneori in asociere cu fototerapia), in doze progresive, in special cand simptomele sunt severe.

Tratamentul farmacologic il gasiti si in toate farmaciile noastre. De asemenea, gasiti ceaiuri (ex: de roinita, sunatoare – nu se consuma in asociere cu antidepresivele, valeriana sau passiflora) si suplimente nutritive, ca parte a tratamentului alternativ, care mai cuprinde:

–  terapia ocupationala – potrivita nevoilor pacientilor, cu educarea acestora in privinta factorilor, simptomelor si problemelor profesionale asociate cu TAS;

terapia prin rezolvarea problemelor – cu liste de probleme ale pacientului si identificarea posibilelor solutii pentru ele;

terapia stimei de sine – bazata pe faptul ca depresia poate sa apara pe fondul esecurilor repetate in antingerea obiectivelor personale;

psihoterapia pozitiva – prin angajarea pacientilor in activitati recreative, pentru cresterea emotiilor pozitive.

La acest din urma punct adaugam ca nu trebuie sa lasam sa ne cuprinda tendinta de a ne condamna pentru stari specifice TAS, deoarece o astfel de atitudine genereaza prin ea insasi ganduri si emotii negative, care nu ar face altceva decat sa mentina si sa agraveze o stare deja rea.

TAS a fost amintita pentru prima data in literatura medicala in 1845. Numele clinic l-a primit la inceputul anilor '80. Poate fi relativ usor de gestionat si poate fi depasita si fara tratament. Daca, insa, acesta este necesar, mai ales pentru evitarea posibilelor complicatii, repetam, ca si cu alte ocazii, variantele cele mai simple si mai la indemana: activitate fizica (mers pe jos, pe bicicleta, macar cate 30 de minute zilnic), dieta sanatoasa (cu cat mai multe fructe si legume, dar si banane si ciocolata, cat este necesar, stiut fiind ca ele contin serotonina, ca si branzeturile), hidratare corespunzatoare, program adecvat de somn, petrecerea timpului liber cu persoane apropiate, dragi, in actiuni recreative sau caritabile, optimism in privinta zilei de maine, rezervarea de timp pentru propria persoana, citit, vizionat filme cu mesaj pozitiv, activitate de zi cu zi intr-un mediu luminos. In primul rand, sa profitam cat mai mult de lumina naturala.