Fobiile reprezintă teama exagerată față de o situație, un obiect sau o vietate, nu neapărat realmente înfricoșătoare, și pot influența negativ modul de trai. Spre deosebire de frică, privită ca reacție naturală la ceva ce ne-ar putea face rău, fobia nu are limită. Este o dereglare anxioasă, o nevroză – nu psihoză – în manifestarea căreia suntem conștienți că sentimentele și gândurile care ne încearcă sunt proprii, interioare, nu din exterior. Nu este o boală, însă provoacă simptome asociate cu panica: amețeli, transpirație și tremurat, uscăciune a gurii, greață, dificultăți de gândire, puls crescut, accelerare a bătăilor inimii. Toate acestea induc senzația temporară de emoție copleșitoare și lipsă de control. După trecerea perioadei de criză, cel care a trăit fobia rămâne oarecum rușinat și deprimat.

Fobiile sunt destul de frecvente și mulți oameni suferă de mai multe fobii simultan. Ele pot să apară în copilărie, în legătură cu un anumit eveniment, sau mai târziu de-a lungul vieții, ca urmare a stresului, depresiei sau tot a unui eveniment provocator de panică.

A venit, acum, rândul astrafobiei. Teama exagerată față de fulgere și tunete. (A nu se confunda cu astrofobia, adică frica morbidă de stele și spațiul ceresc). În urmă cu câțiva ani, era a treia cea mai răspândită fobie în SUA. Termenul provine tot din greacă, la fel ca în cazul fobiilor prezentat până acum. Mai precis, din grecescul astra/astrape, care înseamnă fulger, și phobos/phobia, adică fobie. Astrafobia mai este cunoscută și sub denumirile de astrapofobie, tonitrofobie, brontofobie sau keraunofobie și este o fobie „specială”, care îi determină pe suferinzi să intre în stări de anxietate în timpul furtunilor, chiar dacă înțeleg că pericolul este minim și foarte îndepărtat. De această tamă irațională față de fulgere și tunete pot suferi copiii și adulții, deopotrivă. Afectează serios viața de zi cu zi (fie și prin simplul fapt că persoanele care suferă de așa ceva verifică zilnic starea vremii, pentru a vedea dacă să se încumete sau nu să iasă din case), dar, ca și în celelalte cazuri prezentate până acum, este tratabilă. Este mai frecventă la copii decât la adulți și, după cum se știe, afectează, instinctiv, și animalele, care, ca și oamenii, tind să se ascundă oriunde, numai să scape de pericolul pe care îl simt din cauza fulgerelor și tunetelor, altfel fenomene normale, chiar plăcute de urmărit de către oameni, în general.

Astrafobia poate fi de origine instinctuală (răspunsul fiziologic natural), învățată sau traumatizantă. Tind să o dezvolte îndeosebi persoanele sensibile la sunete și acelea cu probleme de procesare senzorială. La fel, persoanele care au fost martore la (rarele) accidente provocate de fulgere. Cele care au avut experiențe traumatizante din cauza furtunilor. În ceea ce privește cauzele, acestea sunt căutate încă și cercetate, la fel ca și pentru celelalte fobii. La factori de risc se încadrează vârsta, ca atare, la copii, diferite tulburări senzoriale (în cazurile de autism, de exemplu), eventualele traume legate de vreme și legătura genetică. Cei cu antecedente familiale de anxietate, depresie sau alte fobii prezintă un risc mai mare de astrafobie.

Prezența afecțiunii este clară în momentul când se manifestă frica de a părăsi domiciliul și interesul nefiresc pentru starea vremii timp de mai mult de o jumătate de an. Simptomele, care pot fi declanșate uneori de zgomote care nu au legătură cu vreo furtună, dar sunt similare, constau în:

– amorțeală și tremur/agitație a corpului;

– transpirația palmelor;

– greață,

– dificultăți în respirație;

– țipete și plânset incontrolabil (în cazul copiilor);

– tendința de adăpostire în spații mici (în dulap, sub pat, în cadă, în subsoluri etc.), fie și combinată cu tragerea perdelelor și acoperirea urechilor;

– puls crescut;

– palpitații și dureri în piept;

– dorința obsesivă de a monitoriza starea vremii;

– preocupare pentru soarta celorlalți în timpul furtunii.

Toate acestea duc, în final, la teama de a părăsi casa. La stabilirea diagnosticului se ține cont de prezența simptomelor de mai sus și de persistența lor timp de cel puțin șase luni. În plus, există și un test de laborator specific pentru astrafobie.

Tratamentul cel mai întâlnit și mai des folosit constă în expunerea la tunete și, în acest fel, dezvoltarea obișnuinței cu acestea. Apoi, vorbim despre:

– terapia cognitiv-comportamentală, ca abordare pe termen scurt, individuală sau în grup, concentrată pe problemă și orientată spre obiective, astfel încât modelele de gândire negativă și incorectă să fie înlocuite cu gândirea pozitivă, rațională, sens în care este recomandat și un „jurnal de anxietate”, în care sunt trecute gândurile provocate de sosirea unei furtuni, examinate apoi împreună cu psihoterapeutul și corectate conform gândirii bazate pe fapte;

– terapia de expunere, ca variantă a celei de mai înainte și axată pe confruntarea treptată cu temerile, prin expunerea sub supraveghere a situațiilor înspăimântătoare;

– terapia comportamentală dialectică, tot ca variantă a primeia, bazată pe meditație și diferite tehnici de gestionare a stresului și concepută pentru a-i ajuta pe pacienți să proceseze și să-și regleze emoțiile;

– expunerea la realitatea virtuală, o altă procedură (cu rezultate notabile, chiar dacă nu este tocmai la îndemână) despre care am mai vorbit, care funcționează și la noi în țară și care constă în simularea realistă a situației care provoacă anxietatea, pentru depășirea treptată a temerilor;

– terapia de acceptare și angajament, prin care sunt sporite capacitățile de adaptare, pentru înțelegerea corectă și adaptarea corespunzătoare la situațiile percepute, în mod eronat, ca periculoase;

– medicația specifică.

În final, să-i acordăm atenție și „celui mai bun tovarăș al omului”: câinele. Nici în cazul câinilor (cu specific de la caz la caz) nu se știe ce le provoacă teamă de furtuni, dar aceasta se manifestă la 15-30% dintre ei. Se consideră că zgomotul (ca și în caz de artificii, petarde) ar fi un motiv evident. În același timp, modificarea presiunii atmosferice și a umidității are rolul ei. Afectează simțurile câinilor. Provoacă disconfort auditiv. Acești factori sunt cu atât mai evidenți în cazul câinilor bătrâni, mult mai sensibili la schimbările de vreme. La fel ca la oameni, este posibil ca și în trecutul animalului temător de fulgere și, mai ales, tunete, să existe o experiență traumatică. Și, desigur, tot ca în cazul oamenilor, factorul genetic poate contribui la teama de furtuni și la câini. Semnele sunt ușor de abservat: scâncit, gâfâit, încremenire de frică, alergat fără direcție, tendința de a se ascunde ș.a. Se pot agrava și pot ajunge adevărate atacuri de panică, periculoase. Aceasta înseamnă, ca prim tratament, să nu fim exemple nagative. Câinii reacționează la anxietatea și frica umane și fără ca acestea să aibă legătură cu vreo furtună. Apoi, mângâiatul nu poate să-i facă decât bine animalului. Muzica poate acoperi zgomotele care provoacă teamă, iar existența locului în care stă în mod obișnuit (păturică, lădiță specială, pentru cei din casă) conferă un plus de siguranță, fiindcă acolo sunt eliberate endorfine (substanțele chimice produse de sistemul nervos pentru a face față stresului și durerii). Nu în ultimul rând, putem să-i distragem atenția cu jucăria/activitatea preferată. Nu este nicio noutate că ajutorul profesionist este extrem de util și în cazul persistenței simptomelor severe ale astrafobiei la câini. Medicina veterinară oferă terapii pe bază de plante, la fel cum oferă programe de desensibilizare și condiționare, asociate cu medicamente specifice. Așadar, în ambele situații, astrafobia poate fi depășită cu sprijin de specialitate și cu tratement.

Ca observație/informație de final: Există, desigur, și oameni cărora le place să vadă/să observe fulgerele. În această situație, cu termenul definitoriu provenind din grecesul philia, adică dragoste, am vorbi despre astrafilie.

În farmaciile Medimfarm/Topfarm veți găsi întotdeauna personal cu înaltă competență profesională, care să vă îndrume corect în legătură cu tot ceea ce trebuie să faceți pentru sănătatea dumneavoastră și să vă recomande produsele farmaceutice adecvate.

Vă așteptăm!