Chiar dacă pare amuzant, este o situație cât se poate de reală. Chiar și în cazuri de scumpiri în serie sau în țări cu nivel de trai mai scăzut, există oriunde, în societatea de consum de azi, oameni cărora shopping-ul le dă senzația de ralaxare, de plăcere, de control și de importanță a propriei persoane, dincolo de un comportament normal în practica achiziției de bunuri. Dependența de cumpărături, cunoscută în termeni specifici ca shopping compulsiv sau oniomanie, nu a fost, încă, inclusă în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, cum am văzut și în cazul temei Dependența de internet, dar manifestările se încadrează în cadrul tematic specific, iar tot mai mulți oameni solicită, în ultima vreme, ajutor de specialitate (psihoterapie) pentru a scăpa de așa ceva.

Cum spuneam în finalul primei părți a acestui subiect, continuăm prin a prezenta, mai departe, simptomele/semnele dependenței de cumpărături:

– timp excesiv alocat/pierdut;

– bani cheltuiți mai mult decât este necesar;

– tentație irezistibilă;

– pierderea controlului în privința cumpărăturilor;

– repetabilitatea gestului, fără a se ține cont de necesitate;

– bucurie și relaxare de moment, urmate de regrete și vinovăție;

– preferința cumpărăturilor, în detrimentul relaționării cu ceilalți;

– tendința de a ascunde această ocupație.

Așadar, preocuparea permanentă și dorința stăruitoare de a merge la cumpărături se constituie în semnele cel mai des întâlnite în cazul acestei dependențe, alături de timpul pierdut pentru așa ceva, în detrimentul altor activități, pentru ca dorința de a cumpăra cât mai mult, frustrarea când așa ceva nu este posibil și detensionarea prin intermediul cumpărăturilor să se constituie în simptomele emoționale frecvente. Există identificate patru stadii ale cumpăratului compulsiv (adică sub efectul unei forțe interne obsesive):

– anticiparea, dată de cuprinderea de gânduri persistente, nefirești și nestăpânite pentru a merge la cumpărături;

– pregătirea, privind locul de achiziție, prezența acolo într-o anume ținută și optarea pentru un anume mod de plată;

– cumpăratul, faza practică eliberatoare de tensiune interioară și dătătoare de imensă satisfacție;

– cheltuierea, dătătoare, în final, de sentimente de vinovăție și dezamăgire în raport cu neputința abținerii de la cumpărături.

Apoi, dependența de cumpărături are unele caracteristici, cum sunt:

– obsesia gestului;

– combaterea stresului prin gestul în sine;

– gradul de inutilitate privind produsele cumpărate;

– senzația de euforie care urmează faptului împlinit;

– ocolirea adevărului, pentru continuitatea gestului;

– dificultatea gestionării corecte a banilor;

– regretul și remușcarea date de repetarea obișnuinței;

– eșuarea încercărilor de a pune capăt obiceiului greșit.

După cum se observă, semnele/simptomele și caracteristicile interferează, efectele pe teremen lung ale acestei dependențe putând varia ca durată și în intensitate, ceea ce se traduce și prin posibilitatea confruntării cu probleme financiare, peste cele de natură sufletească și acelea privind relaționarea. În această direcție, psihologii sunt de acord că dependenții de cumpărături au probleme în familie și în relațiile interumane, în general, și că admit existența problemei, dar fără a fi dispuși să ceară ajutor. Ceea ce este greșit. Dependentul trebuie să admită că problema există, iar ajutorul trebuie cerut, acest fapt constituindu-se, totodată, într-un sfat, conform rubricii de față. Dezechilibrul emoțional provocat de orice dependență amenință viața de fiecare zi.

Ca și în cazul temei Dependența de internet, diagnosticarea și tratamentul cuprind aceiași pași. Tratamentul este necesar în cazurile serioase, măsurile practice – limitarea fondurilor, gestionarea bugetului în comun etc. – putând rezolva problema în multe dintre situații. În plus față de acestea, sunt de folos următoarele: un regim de viață echilibrat, o dietă alimentară adecvată, renunțarea la toxine (tutun, alcool), socializarea, menținerea unui echilibru de viață cotidian. Vorbim, apoi, despre:

– terapia comportamentală, care vizează schimbarea comportamentelor negative;

– terapia cognitivă, cea care îl ajută pe pacient să își înțeleagă dependența și să schimbe raportarea emoțională la acțiunea care dă dependența;

– medicația, pentru reducerea anxietății și depresiei provocate de comportamentul adictiv.

Conform unui studiu efectuat la Universitatea din Iowa (SUA), aproape două treimi dintre dependenții de cumpărături au înregistrat probleme cu depresia și anxietatea. Prin urmare, terapia cognitiv-comportamentală (individuală sau de grup) furnizează tehnici folositoare pentru ca aceptarea faptului că shopping-ul nu scapă nicidecum de probleme, că nu reprezintă decât o fațadă a realității, înlocuirea plăcerii nesănătoase cu una firească și necostisitoare, renunțarea la compromisuri și false evadări din cotidian și dorința de schimbare în bine să facă posibilă eliminarea acestei dependențe și controlul necesar asupra vieții. 

În farmaciile Medimfarm/Topfarm veți găsi întotdeauna personal cu înaltă competență profesională, care să vă îndrume corect în legătură cu tot ceea ce trebuie să faceți pentru sănătatea dumneavoastră și să vă recomande produsele farmaceutice adecvate.

Vă așteptăm!