Pe 19 aprilie, în fiecare an, este Ziua Mondială a Ficatului, în care specialiștii atrag atenția că, la nivel global, o persoană din patru suferă de boala ficatului gras (alcoolic sau non-alcoolic). Se vrea, în acest fel, o conștientizare sporită în legătură cu impactul afecțiunilor hepatice asupra sănătății, știut fiind că ficatul este unul dintre cele mai importante organe din corpul uman. Are peste 500 de funcții vitale și ia parte la aproape toate procesele metabolice.

Potrivit rodiabet.ro, în iunie 2023 se înregistra „o creștere alarmantă a cazurilor de ficat gras non-alcoolic… o afecțiune complexă, progresivă și multisistemică, o povară medicală și de sănătate la nivel global”. În cifre (cu estimarea unei creșteri progresive până în 2030), la acea dată existau circa 115 milioane de suferinzi de boala ficatului gras non-alcoolic.

Boala ficatului gras non-alcoolic, a cărei principală caracteristică o reprezintă grăsimile în exces depozitate în celulele hepatice, este termenul generic pentru o serie de boli hepatice prezente la persoanele care consumă puțin sau nu consumă alcool. Cu alte cuvinte, Non-alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD) este o hepatopatie cronică definită de infiltrarea grasă a ficatului în absența consumului de alcool. Variază de la steatoză hepatică (simpla încărcare cu grăsimi a ficatului), la steatohepatită (inflamarea și necroza focală a celulelor hepatice), steatofibroză (instalarea fibrozei), până la ciroză hepatică (inclusiv cancer hepatic). Este frecventă la suferinzii de obezitate, dislipidemie (exces sau deficit al concentrației de lipide sanguine) și diabet zaharat. Poate să apară la orice categorie de vârstă, dar este mai prezentă la persoanele cu vârsta între 40 și 60 de ani, cu risc crescut al bolilor de mai sus, plus acelea de inimă. Este din ce în ce mai întâlnită la nivel mondial (din cauza alimentației nesănătoase, stresului și stilului de viață sedentar), afectând până la un sfert din populația țărilor vestice, și poate da complicații severe și tot atât de periculoase.

Nu se știe cu exactitate, încă, de ce acumulează unele persoane țesut adipos în ficat, spre deosebire de altele, cu același stil de viață, cum nu este cunoscut nici mecanismul prin care unii suferinzi de ficat gras non-alcoolic fac ciroză, în timp ce alții nu fac. Cu toate acestea, la nivel de cauze sunt asociate:

– obezitatea, supraponderabilitatea;

– insulinorezistența, sindrom în cazul căruia celulele nu răspund la hormonul insulină;

– nivelurile crescute de lipide (trigliceride, în special) în sânge;

– hiperglicemia (un indice pentru prediabet sau diabet zaharat tip 2 deja instalat).

Toate aceste patologii pot provoca depozitarea de țesut adipos în exces la nivel hepatic, ceea ce, în unele cazuri, poate duce la inflamația ficatului și cicatrizarea excesivă a țesutului hepatic, adică la ciroză. Din cauzele de mai sus se desprind și factorii de risc:

– obezitatea (îndeosebi aceea la care grăsimea este abundentă în zona abdominală);

– diabetul zaharat de tip 2;

– colesterolul mărit;

– înaintarea în vârstă;

– apneea în somn;

– nivelul ridicat al trigliceridelor;

– sindromul metabolic și sindromul ovarelor polichistice (patologie care determină o supraproducție de hormoni androgeni, ceea ce duce la creșterea nivelului de testosteron din sânge);

– tiroida hipoactivă și hipopituitarismul (secreția scăzută a unuia sau a mai multor hormoni din cei cinci sintetizați de glanda pituitară);

– bypass-ul gastric;

– osteoporoza.

În general, boala ficatului gras non-alcoolic nu dă simptome (este o afecțiune asimptomatică), însă, când acestea există, pot include:

– oboseală, epuizare;

– durere în partea dreaptă a abdomenului superior;

– mărirea ficatului;

– înroșirea palmelor;

– vase de sânge mărite, vizibile la nivelul pielii;

– mărirea în dimensiune a splinei;

– acumularea de lichid în cavitatea abdominală;

– îngălbenirea mucoaselor ochilor (icter) și pielii.

Am amintit, pe parcursul textului, de ciroză, principala complicație a bolii ficatului gras non-alcoolic. Datele statistice arată că 20% dintre persoanele bolnave de ficat gras non-alcoolic ajung să sufere de ciroză. Alte complicații sunt: encefalopatia hepatică (tulburare de concentrare și vorbire), ascita (acumularea de lichid în cavitatea abdominală), varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagiene), cancerul hepatic. Prin urmare, analizele la zi fac posibilă identificarea acestei boli. Faceți-vă analizele periodic! Așa poate fi stabilit diagnosticul: analize de sânge, glicemie, hemoleucogramă, enzime hepatice și teste pentru funcția hepatică (pentru hepetitele virale cronice), investigații imagistice ș.a.

Prima măsură de tratament este scăderea în greutate (fie, in extremis, și pe cale chirurgicală-chirurgie bariatrică). Există, apoi, posibilitatea vaccinării împotriva hepatitei și, implicit, a virusurilor care pot deteriora suplimentar ficatul, există tratarea afecțiunilor care cresc riscul de ficat gras non-alcoolic, iar pentru cazurile grave se poate efectua transplantul hepatic. Nu există (încă) tratament medicamentos, dar sunt în cercetare unele medicamente, cu șanse de a da rezultatele așteptate. Așadar, mai bine prevenim. Prevenția înseamnă (ca în mai toate cazurile de boală) un stil de viață sănătos, bazat pe o dietă cu un conținut rațional/echilibrat de grăsimi animale și unul ridicat de legume, fructe și cereale integrale, și pe mișcare zilnică (exerciții fizice regulate), toate pentru menținerea unei greutăți corporale optime.

În farmaciile Medimfarm/Topfarm veți găsi întotdeauna personal cu înaltă competență profesională, care să vă îndrume corect în legătură cu tot ceea ce trebuie să faceți pentru sănătatea dumneavoastră și să vă recomande produsele farmaceutice adecvate.

Vă așteptăm!