În prezent, alergiile afectează 25% din populația globului, foarte multe dintre persoanele afectate fiind alergice la polen. Așadar, la vremea când plantele înverzesc și înfloresc, polenul răspândit în natură le poate provoca reacții negative persoanelor cu alergii (strănuturi, secreție nazală, lăcrimare și mâncărimi ale nasului și ochilor), ceea ce poate influența și alte afecțiuni, dincolo de faptul că respectivele reacții pot avea efecte și asupra calității somnului. Alergiile  (din grecescul αλλεργια – reacție diferită) sunt reacții nefirești ale organismului la anumite substanțe (alergeni), cu care interacționează prin inhalare, ingerare sau contact cu pielea și pe care le simte ca fiind străine. Dăunătoare. În consecință, acționează împotriva lor prin declanșarea unui răspuns imun. Este metoda organismului de a se proteja prin producerea de anticorpi, care încearcă să îndepărteze sau să distrugă orice corp străin, cât și propriile celule bolnave.

Alergiile de primăvară au drept cauză de bază polenul plantelor (particule cu dimensiuni de la 10 la 1 000 de microni), adică modalitatea de reproducere a acestora. Odată pulverizat în atmosferă, polenul poate ajunge lesne în contact cu nasul, ochii, pielea și plămânii. Inofensiv în sine, polenul devine, însă, un element străin periculos pentru alergici. Un „inamic” care trebuie atacat și neutralizat prin cantități mari de anticorpi. Așadar, polenul declanșează reacția alergică, iar organismul eliberează histamină (amină cu acțiune puternic dilatatoare asupra vaselor sanguine, cu rol important în procesele alergice), pentru a-l anihila. În plus, vremea ploioasă poate adăuga la cauze sporii de mucegai, un alt provocator de reacții alergice. Apoi, mai putem vorbi aici de unele graminee și ierburi. În fine, specialiștii de la Colegiul American de Imunologie, Alergii și Astm au adăugat pe listă posibile cauze genetice.

Alergiile de primăvară pot fi confundate ușor cu răceala, mai ales prin asemănările în ceea ce privește simptomele:

– înfundarea nasului și/sau scurgeri nazale (limpezi și apoase);

– respirație cu gura deschisă, din cauza obstrucției nazale;

– cearcăne;

– senzație de mâncărime la nas și în gât;

– roșeață, mâncărime și lăcrimare a ochilor;

– strănut în salve, respirație șuierătoare, tuse;

– lipsă de concentrare, iritabilitate.

În cele mai multe dintre țările europene există calendare de polen, iar buletinele meteo prezintă diferitele concentrații de polen la momentul dat. Prin urmare, se poate spune că vorbim deja despre prevenție:

– evitarea polenului (stat în casă, păstrarea distanței față de zonele împădurite, purtatul de mască, echipament de protecție și pălărie, în cazul îngrijirii grădinii);

– folosirea medicației antialergice înainte de începerea sezonului de alergii;

– folosirea aerului condiționat (a purificatoarelor de aer), pentru a împiedica polenul să pătrundă în locuință;

– aerisirea încăperilor dimineața foarte devreme și seara târziu;

– evitarea uscării hainelor în aer liber, în perioada manifestării polenului;

– evitarea zilelor cu vânt, care plimbă ușor polenul peste tot;

– folosirea ochelarilor de soare (altor ochelari de protecție), pentru a ține polenul departe de ochi;

– clătirea nasului cu soluții saline, urmată de eliminarea secrețiilor;

– îndepărtarea particulelor alergizante din păr și de pe corp, prin dușuri frecvente;

– emolierea frecventă a tegumentelor, în caz de ten uscat;

– prepararea termică a alimentelor de origine vegetală, în caz de alergie orală;

– planificarea vacanțelor.

Soluțiile pe termen lung rezultă din consultarea medicului alergolog și efectuarea unui test de alergie. Consultarea medicului se impune cu atât mai mult în cazul în care alergia nu cedează la tratamentele uzuale existente în farmacii, simptomele durează mai mult de 10 zile ori tusea, dificultățile de respirație, senzația de apăsare sau durere în piept durează de la șapte la 10 zile.

În materie de tratament, vorbim despre două modalități:

– tratamentul etiologic, cel care se adresează cauzei, prin vaccinare (cu vaccinuri sublinguale și injectabile, pastile și picături), destabilizare specifică alopată (administrarea de medicamente în doze care, la omul sănătos, ar declanșa efecte contrare simptomelor caracteristice bolii care trebuie tratată) și, ca noutate, dar și costisitoare, terapie cu anticorpi;

– tratamentul simptomatic, cel care controlează boala, fără să o vindece, cu ajutorul medicamentelor specifice (antihistaminice, decongestionate, antiinflamatoare cortizonice ș.a.).

În lipsa unui răspuns pozitiv la medicamente, se poate uza de imunoterapie, tratament de durată, care ameliorează simptomele și previne, totodată, reacțiile alergice, prin injecții antialergice (cu diluții progresive de alergen la fiecare injecție și care pot oferi o ameliorare de lungă durată a simptomelor) și imunoterapie sublinguală (cu tablete care conțin alergenul la care pacientul este sensibil). În funcție de severitatea simptomelor se poate avea în vedere, desigur, terapia combinată. Așadar, există soluții diverse și la îndemână pentru a diminua cât mai mult disconfortul provocat de alergiile de primăvară, indiferent că acestea apar la un moment dat în viața cuiva sau că reprezintă o moștenire genetică. 

În farmaciile Medimfarm/Topfarm veți găsi întotdeauna personal cu înaltă competență profesională, care să vă îndrume corect în legătură cu tot ceea ce trebuie să faceți pentru sănătatea dumneavoastră și să vă recomande produsele farmaceutice adecvate.

Vă așteptăm!