PARALIZIA ÎN SOMN

octombrie

Potrivit datelor științifice, paralizia în somn este un indiciu că etapele unui somn odihnitor nu sunt parcurse în mod corespunzător, din anumite cauze. „Neputința” din astfel de momente le-a insuflat oamenilor, de-a lungul timpului, spaime și păreri legate de prezențe demonice responsabile de o astfel de stare, însă, după cum am început expunerea, există explicații științifice pentru acest fenomen.

Somnul ne este împărțit în trei etape non-REM, urmate de o etapă REM (rapid eye movement), definită prin mișcarea rapidă a ochilor, iar trecerea prin toate aceste etape durează, la adulți, între 90 și 110 minute, formând un ciclu de somn, care se repetă de câteva ori în timpul unei nopți. În etapele non-REM, țesuturile se regenerează, iar oasele și mușchii se fortifică, în vreme ce, în etapa REM, creierul devine mai activ, procesând cele întâmplate în timpul zilei și dând naștere la amintiri. Este etapa în care visăm, în care creierul împiedică mușchii membrelor să se miște, pentru a nu ne răni, prin mișcări involuntare, în încercarea de a reproduce întâmplările din vis. Paralizia în somn apare când devenim, accidental, conștienți, intrând sau ieșind din somnul REM, în vreme ce inhibarea neuronală de care tocmai am amintit continuă și în timpul trezirii. Respirăm și ne putem muta privirea încotro dorim, devenim conștienți de locul în care ne aflăm, însă nu ne putem mișca trupul și nu putem vorbi. Starea aceasta, în care suntem pe jumătate treji și pe jumătate adormiți și care poate avea loc în prima parte a somnului (caz în care se numește hipnagogică) sau spre dimineață, înainte de trezire (caz în care se numește hipnopompă), poate să dureze de la câteva secunde la câteva minute și poate fi un simptom al unei probleme de sănătate. Potrivit statisticilor, patru din 10 persoane pot suferi de paralizie în somn, ale cărei cauze, fără să fie pe deplin lămurite, sunt:

– privarea de somn, oboseala accentuată;

– dormitul pe spate, asociat cu un risc sporit de paralizie în somn;

– programul de somn schimbat des;

– schimbările de fus orar;

– crampele musculare nocturne;

– abuzul de substanțe și sevrajul;

– unele medicamente;

– apneea obstructivă în somn, afecțiune care face ca respirația să se oprească în mod repetat, de foarte multe ori, în timpul somnului și care provoacă sforăitul;

– insomnia, tulburare de somn care afectează circa 35% dintre adulți, caracterizată de dificultatea de a adormi sau de a putea dormi toată noaptea;

– diferite condiții mentale (anxietate, tulburări de panică, tulburări de stres post-traumatic);

– hipoxia (afecțiune respiratorie care diminuează cantitatea de oxigen spre plămâni) și hipoglicemia (știut fiind că activitatea cerebrală se realizează cu ajutorul glucozei);

– narcolepsia, afecțiune rară, care determină somnul brusc în momente nepotrivite;

– bagajul genetic.

Simptomele paraliziei în somn cuprind:

– imposibilitatea mișcării membrelor;

– incapacitatea de a vorbi;

– senzația de sufocare sau presiune în piept;

– halucinații, frică intensă, panică.

Dacă astfel de simptome vă îngrijorează semnificativ și provoacă stări de oboseală în timpul zilei și anxietate, extenuează, iar somnul vă este perturbat de frica unui nou episod de paralizie în somn, consultați medicul! Paralizia în somn poate da două mari complicații: narcolepsia (nevoia de suplimentare a orelor de somn) și halucinațiile, care pot indica existența unei patologii de natură psihiatrică. Descrierea simptomelor, istoricul medical, realizarea unor studii ale somnului (inclusiv acela din timpul zilei) și evaluarea suplimentară efectuată de un specialist ajută la stabilirea diagnosticului.

În cele mai multe cazuri, nu este nevoie de tratament pentru paralizia în somn, dar tratarea afecțiunilor care o pot provoca se impune, știut fiind că eliminarea cauzei duce la dispariția efectului. Tratamentul poate fi medicamentos, iar tipul de tratament de acest fel include, în cele mai multe situații, și psihoterapie. În ceea ce privește prevenția, modalitățile sunt cât se poate de simple: aerisirea camerei, înainte de culcare, un program de somn bine stabilit (aceeași oră de culcare, aceeași oră de trezire), mișcare cu trei-patru ore înainte de culcare și masă de seară la fel, evitarea alcoolului și a cafelei înainte de culcare, evitarea dormitului pe spate și eliminarea mijloacelor de distragere a atenției (radio, telefon, televizor), din dormitor. Nu în ultimul rând, este de folos consultarea unui specialist în somnologie.

În farmaciile Medimfarm/Topfarm veți găsi întotdeauna personal cu înaltă competență profesională, care să vă îndrume corect în legătură cu tot ceea ce trebuie să faceți pentru sănătatea dumneavoastră și să vă recomande produsele farmaceutice adecvate.

Vă așteptăm!